Casa Banescu

La 14 ianuarie 1910, Primaria doneaza sotiei fostului primar Ion Banescu, decedat cu doar o luna inainte, un lot din careul B.a. pentru a construi o casa. Arhitectul orasului, Nicolae Loghiu, aproba un plan de locuinta pe strada Carol, pravalii si o hruba, asezate pe colt, la intersectia cu strada Decebal.

In timpul primului razboi mondial, fugind din calea inamicului care a ocupat Dobrogea, familia Banescu se refugiaza in Moldova. La intoarcerea din pribegie gasesc locuinta pustiita, iar miile de volume de carti, manuscrise, numeroase documente de mare valoare istorica disparute. Casa este refacuta cu greu, este trecuta pe numele Gheorghe Banescu, unul din fiii primarului, dar vine un alt razboi distrugator si la sfarsitul lui sovietizarea fortata. Printre casele rechizitionate de sovietici se numara si aceasta. In 1947 cenaclul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor isi tinea sedintele aici, iar din 1949 aici este mutata Biblioteca centrala regionala. In 1952 cladirea este renovata.

Conform unui act de donatie, aflat in arhivele constantene, in anul 1962, urmasii familiei doneaza municipalitatii cladirea si terenul aferent. Cladirea devine proprietatea ICRAL care o foloseste ca sedii pentru diverse organizatii, institutii, intreprinderi: Casa pionierilor, UCEFS, centru de jocuri mecanice, cooperativa Victoria.

La 19 octombrie 1990, prefectul Adrian Radulescu, apreciindu-i valoarea patrimoniala, atribuia casa Banescu scolii populare de arte. Excelent ingrijita, astazi aici se afla sediul Centrului cultural judetean „Teodor Burada”, o institutie reprezentativa pentru Constanta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *