Cetatea Histria

Cetatea Histria a fost intemeiata la mijlocul secolului al VII-lea i.e.n. (anul 657 i.e.n., dupa istoricul Eusebius sau 630 i.Hr., dupa Skymnos)) de colonisti veniti din Milet, ca port la Marea Neagra. Strabon scria ca cetatea Histria se afla „la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului”. Numele cetatii Histria (Istria in limba greaca), e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumita Dunarea de catre greci. Asezarea era inconjurata de un puternic zid de aparare (numai partea vestica a zidului cetatii avea 10 turnuri si doua porti), era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau si termele construite in epoca romana, strazile erau pavate cu piatra, si poseda atat institutii de educatie fizica (gymnasion) cat si cultural-artistice (museion).

Vedere aeriana

Orasul a avut o dezvoltare neintrerupta timp de 1300 de ani, incepand din perioada greaca si pana in epoca romano-bizantina. Dupa o distrugere violenta, catre sfarsitul sec. VI i.e.n., in plina perioada clasica, un nou zid de incinta reduce la jumatate suprafata initiala a orasului. In aceasta perioada Histria cunoaste un regim democratic, aderarea la Liga Maritima Ateniana, comert intens si chiar moneda proprie. Incercarea primului val de sciti de a se stabili in sudul Dunarii, precum si razvratirile cetatilor pontice impotriva lui Lysimach aduc cetatii o noua distrugere, catre sfarsitul sec. IV i.e.n. In secolele urmatoare orasul se reface si traieste o noua inflorire, mai ales primele aliante cu unele capetenii ale getilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I i.e.n. aduce noi framantari si pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite trupe la Histria, iar in anul 72 i.e.n. primele armate romane scot coloniile vest-pontice de sub influenta lui Mithridate, iar cativa ani mai tarziu, regele get-dac Burebista cuprinde cetatea sub stapanirea sa. Odata cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stapanire romana, incheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stapanirea romana cetatea cunoaste o noua inflorire.

Orasul, care este cea mai veche asezare urbana din tara, era format din doua parti distincte, acropola si asezarea civila, dupa un model des intalnit in orasele antice grecesti, structura care a fost mentinuta pana la abandonarea orasului in secolul al saptelea d.Hr. Unul din motivele abandonarii orasului este si colmatarea vechiului golf al Marii Negre, in care era amenajat portul, golful devenind in prezent complexul lagunar Razim-Sinoe.

In Histria au fost batute primele monede de pe actualul teritoriu al Romaniei, si anume emisiunea de moneda proprie in jurul anului 480/475 a. Chr. Este vorba despre didrahme de argint turnate care au pe avers simbolul orasului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stanga, si legenda IΣTPI incadrate intr-un patrat incus iar pe revers doua capete umane alaturate si inversate.

Moneda orasului Histria

Cetatea Histria a fost identificata, in 1868, de catre arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetarile arheologice propriu-zise au fost initiate in 1914 de catre Vasile Parvan. Chiar in prima campanie de cercetari arheologice de la Histria, Vasile Parvan a descoperit o inscriptie intitulata Horothesia, care evidentia granitele teritoriul histrian in vremea lui Traian. Sapaturile au fost continuate apoi sub conducerea lui Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi si Petre Alexandrescu. Cercetarea a continuat pana in 2010, sub conducerea lui Alexandru Suceveanu. Din 2010 pana in prezent cercetarea continua sub conducerea lui M. Angelescu si a directorului de program de cercetare al IAB, Al. Avram.

Necropola, situata in afara orasului antic, cuprinde numerosi tumuli funerari si un numar mic de morminte plane. Cercetarile realizate de arheologul Petre Alexandrescu au aratat ca cel mai des utilizat rit funerar in perioada constructiei tumulilor a fost incineratia. Tumulii din necropola de la Histria au in infrastructura lor un sant periferic, o platforma funerara si o centura din pietre de tipul sisturilor verzi aflorate la limita estica a cetatii. Unii tumuli au patru-cinci metri inaltime, altii sunt mai mici. In centrul movilei sunt morminte unde, langa mort, sunt depuse vase, in special amfore. Printre cele mai spectaculoase descoperiri se numara cele din tumulul XII, apartinand unui personaj local important, decedat la sfarsitul secolului al VI-lea i.e.n. si inceputul secolului al V-lea i.e.n., care a beneficiat in cadrul ritualului funerar cu evidente influente homerice de sacrificarea a 35 de indivizi umani si a mai multor cai si magari, originari cel mai probabil, in lumina analizelor paleoantropologice si paleozoologice din Imperiul Persan.

Poarta principala a cetatii

Ruinele cetatii, aflate pe malul lacului Sinoe, pot fi vizitate si astazi. Printre cele mai vechi descoperiri se numara Zona Sacra a cetatii, cuprinzand temple dedicate Afroditei si lui Zeus, situata pe o veche insula stancoasa, astazi unita de tarm, si cartierul civil de pe platoul cetatii, cuprinzand numeroase locuinte din perioada arhaica (sec. al VI-lea i.e.n.).

In prezent, se pot vizita: zidul de aparare, cu turnuri si bastioane, care inchidea de la vest catre lacul Sinoe suprafata mai mica a orasului roman tarziu de circa 7 ha (cuprinzand fosta acropola a orasului grecesc). Acolo pot fi vazute ruinele conservate ale templelor grecesti din zona sacra, strazi pavate si cartiere de locuinte sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile si crestine si, in centrul orasului, una dintre cele mai mari bazilici crestine din regiune, datand din secolul VI d.C. Bazilica episcopala de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime si 30 de metri latime, care ocupa aproape 2% din suprafata cetatii tarzii, a fost scoasa la lumina in anul 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu. Bazilica episcopala construita in centrul orasului vechi reprezinta cea mai importanta descoperire de epoca romana de la Histria, intrucat acest lucru insemna faptul ca, in secolele V – VI e.n., Histria a ajuns la rangul de episcopie.

Bazilica episcopala

Deasemenea se poate vizita Muzeul Arheologic Histria unde sunt expuse piese de arheologie greaca, romana si bizantina, provenind din cercetarile de la Histria si din imprejurimi: amfore, inscriptii, vase ceramice, sticla, opaite, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *