Cetatea Pacuiul lui Soare

A fost construita intre anii 969 – 976, in timpul domniei imparatului bizantin Ioan Tzimiskes, fiind o constructie solida, singura fortareata a Imperiului Bizantin din Europa care a rezistat trecerii timpului.

In 976, dupa moartea imparatului Ioan Tzimiskes, stapanirea bizantina din sudul Dobrogei fusese inlaturata violent de bulgari, dar a revenit in jurul anului 1000, dovezile de vietuire in incinta cetatii fiind evidente. De-a lungul vremii, cetatea bizantina a trecut printr-o perioada economica infloritoare, in special intre secolele XIII – XIV, dar in anii 1421 – 1422 activitatea i-a fost oprita, necunoscandu-se motivele nici azi.

Cetatea a ocupat initial suprafata de 5-6 hectare si probabil ca avea forma trapezoidala. Istoricii atesta faptul ca in timp a avut rol de cetate de vama si aparare, avand o importanta deosebita in timpul stapanirii bizantine din Dobrogea. Cetatea a reprezentat sediul flotei de razboi imperiale si garnizoana militara.

Portul cetatii

Durabilitatea zidurilor cetatii a fost data de o tehnica speciala folosita in timpul constructiei, denumita substructia de lemn, ce a fost folosita datorita pozitionarii cetatii pe un teren aluvionar. Zidurile erau cladite din blocuri de piatra fasonate, poarta de pe latura nordica avand evidente influente bizantine.

In urma unor cercetari arheologice incepute in 1956 au fost descoperite cateva complexe deosebit de importante. Pe latura estica se afla un debarcader cu diguri, dane etc., avand latimea de 24 m si fiind marginit de doua turnuri rectangulare; o poarta larga de 4 metri; o cladire cu absida.

Poarta de est

In prezent se mai vede 10-15% din cetate. Apa o afecteaza din ce in ce mai mult, iar prin lucrarile efectuate in timp pe Dunare a fost accelerat procesul de eroziune. Solutii pentru redresarea si includerea cetatii antice intr-un circuit turistic exista, insa acest lucru ar necesita un efort financiar urias.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *