Cetatea Ulmetum

Ulmetum este numele asezarii romane antice din marginea satului Pantelimonul de Sus, dupa cum rezulta dintr-o inscriptie in care erau amintiti locuitorii “civi romani et Bessi consistenses in vico Ulmetum” (cetatenii romani si bessi consistenti din satul Ulmetum).

Potrivit izvoarelor istorice, cetatea a fost construita in jurul secolului III d.H., in perioada romana tarzie si a dainuit pana in veacul al saselea, in timpul epocii romano-bizantine. Este o cetate mica spre mijlocie, care a devenit treptat asezare fortificata si care in secolul V a fost atacata si aproape distrusa de trei valuri hunice.

Asezarea antica de la Pantelimon are forma unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza curbata. Pe colturi fortificatia este prevazuta cu trei turnuri rotunde. Are doua porti flancate de cate doua turnuri cu latura frontala semicirculara (in forma literei U). Pe latura de S-E (ipotenuza), se afla 4 turnuri dreptunghiulare la care se mai adauga inca 2 turnuri de aceeasi forma, cate unul pe celelalte doua laturi ale cetatii. Zidul de aparare de la Ulmetum are grosimea de 2,60 m, fundatia zidului fiind mai lata cu 20 pana la 60 cm decat elevatia. In sondajele facute de Vasile Parvan, fundatia avea adancimea de 1,85 m pana la 2,50 m.

Vedere aeriana

In exterior zidul a fost placat cu blocuri de piatra refolosite, dimensiunile acestora ajungand la 2,70m (o stela funerara). In interior incinta nu are blocuri de parament. Pe cele mai multe curtine s-au pastrat urme ale scarilor din piatra care permiteau urcarea pe zid, treptele avand inaltimea intre 28 cm si 40 cm, iar latimea cuprinsa pana la 1m.

Turn

Ruinele castrului Ulmetum au fost scoase la lumina de Vasile Parvan, incepand cu prima sa campanie de sapaturi arheologice, din 1911, și cuprind inscriptii și statui din epoca decadentei romane. Arheologii din Constanta au stabilit ca, la sfarșitul secolului IV, cetatea Ulmetum a gazduit sute de federati goti, care primisera dreptul de a se stabili in aceasta zona. Cu ocazia sapaturilor, in centrul fortificatiei a fost decoperit mormantul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza ca necropolele ar fi fost amplasate numai in afara localitatilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *