Complexul muzeal Adamclisi

Monumentul triumfal

A fost construit ca urmare a confruntarilor dramatice de la sfarsitul primului razboi daco-roman, petrecute in provincia Moesia Inferior. Inaugurat in anul 109, el celebra victoria greu obtinuta a romanilor impotriva dacilor, getilor si aliatilor lor, costobocii si sarmatii. A fost ridicat pe locul bataliei decisive de la inceputul anului 102, iar inscriptia Monumentului continea dedicatia imparatului Traian catre Mars Vltor – Marte Razbunatorul. Tot acolo, in imediata apropiere si intr-o pozitie semnificativa se afla vestigiile mormantului tumular, cu trei ziduri concentrice, al unui comandant militar neidentificat (praefectus castrorum – al treilea ofiter ca rang de la comanda unei legiuni romane) si ale altarului funerar dedicat celor aproximativ 3800 de osteni romani cazuti in lupte.

Monumentul a fost ridicat pe cel mai inalt platou din regiune, aflat la cca. 150 m altitudine fata de nivelul marii, ceea ce-l face vizibil de jur imprejur, ca si astazi cand este reconstituit, de la mari distante, inainte de a fi in preajma lui. Monumentul, ca si multe dintre creatiile antichitatii, nu servea in primul rand desfatarii ochiului si simturilor artistice ale privitorilor, ci unul din scopurile urmarite era tocmai acela de a impresiona populatia locala si de ai transmite mereu un mesaj important (cu functie sociala precisa), reprezentand un simbol al Romei si totodata unul din cele mai importante edificii-monument ridicare de aceasta pe cuprinsul imperiului. Atat caracterul scenelor de pe monument, cat si comparatia cu alte monumente de acelasi caracter, mai mult sau mai putin contemporane, si mai ales cu Columna lui Traian, au permis intelegerea faptului ca el nu reprezinta un „jurnal de campanie”, ci reprezinta o manifestare artistica pusa in slujba propagandei imperiale.

Vedere generala a monumentului reconstituit

Tropaeum Traiani este unul dintre cele mai importante monumente antice de pe teritoriul Romaniei. Primele sapaturi au fost intreprinse incepand cu anul 1882 de catre Grigore Tocilescu.

Monumentul, in varianta in care a fost reconstituit de catre arheologi, sub conducerea reputatului istoric Adrian Radulescu, in anul 1977, este alcatuit dintr-un soclu cilindric, care are la baza mai multe randuri de trepte circulare, iar la partea superioara un acoperis conic, cu solzi pe randuri concentrice de piatra, din mijlocul caruia se ridica suprastructura hexagonala. La partea superioara se afla trofeul bifacial, inalt de 10,75 m, infatisand o armura cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se afla doua grupuri statuare care contin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi.

Trofeul

Inaltimea monumentului impreuna cu trofeul este aproximativ egala cu diametrul bazei si anume circa 40 m. De jur imprejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, infatiseaza in basorelief scene de razboi. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu inaltimea de 1,48-1,49 m. Din cele 54 metope initiale, se mai pastreaza 48.

Metope

Deasupra metopelor se afla o friza cu 26 de creneluri, din care s-au pastrat numai 23, sculptate si ele in basorelief, care alcatuiesc coronamentul nucleului circular.


Cetatea

La 2 km vest de monumentul triumfal se afla cetatea romana, care este mentionata in inscriptii pentru prima data ca municipiu in anul 170.

Vedere generala a cetatii

Cetatea romana a fost construita la ordinele imparatului Traian pentru familiile veteranilor care au participat la razboaiele dacice (si este considerata drept cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei). Facea parte din sistemul limesului ofensiv creat de Traian la Dunarea de Jos. Cetatea se afla pe o prelungire joasa a dealului pe care a fost construit monumentul, de care se leaga printr-o limba de pamant ingusta. Platoul este inconjurat pe toate celelalte laturi de pante mai mult sau mai putin abrupte, care constituie o protectie naturala. Incinta inchide o suprafata de cca. 10 ha. Planul exact al cetatii, confirma afirmatia lui V. Parvan, ca turnurile nu sunt nici egale, nici distanta dintre ele nu este aceeasi. Diferentele provin dintr-o nonsimultaneitate a construirii lor. Turnurile semicirculare sunt anterioare celor dezvoltate pe un plan dreptunghiular cu frontul semicircular, care, la randul lor, le preced pe cele in forma de potcoava. Pe sectorul nordic al laturii de est, zidul de incinta s-a pastrat pe cea mai mare inaltime. Emplectonul dezbracat de blocurile de parament are pe unele portiuni inaltimea de 4 m peste nivelul actual al solului.

Poarta de vest

La sud-vest de punctul central al intersectiei celor doua axe principale de circulatie ale cetatii s-a construit o grandioasa basilica civila numita forensis. Basilica are o suprafata de 18 x 50 m, cu axul lung orientat nord-sud si compartimentata in trei nave, cu doua randuri de coloane de mari dimensiuni. S-au pastrat in situ doar cate 18 baze de coloane pe fiecare aliniament. Accesul se facea atat dinspre cardo, cat si din decumanus maximus. Laturile lungi sunt prevazute cu „contraforti” (12 pe fiecare latura). Basilica forensis de la Tropaeum Traiani este asemanatoare celei de la Pompei, avand ca si aceea, pe axul lung, vis-à-vis de intrarea principala latura ingusta un spatiu rezervat. In general, aceste constructii aveau nava centrala suprainaltata fata de cele laterale. in nivelul superior se practicau galerii, loc de intalnire si de plimbare.

Bazilica

Orasul a fost reconstruit din temelii la inceputul secolului al IV-lea p.Chr., conform unei inscriptii datata in anul 316, de catre imparatul Constantin cel Mare. Distrugerile provocate anterior de goti au fost inlaturate prin inzestrarea cu noi ziduri de aparare masive. Cetatea este rodul a mai multor zidiri, identificate de arheologi, unele fiind inca sub depunerile arheologice. Distrugerea definitiva a cetatii s-a datorat invaziei avaro-slave din anul 586, fapt atestat de toate sapaturile arheologice desfasurate in interiorul fortificatiei.


Muzeul

Muzeul

In Complexul muzeal Tropaeum Traiani pe langa monumentul triumfal Tropaeum Traiani si cetate se afla si muzeul de sit. Cladirea muzeului, inaugurata in 1977, este conceputa ca un lapidarium si cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite in cetate si imprejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioara si cea superioara, pilastrii, crenelurile si blocurile de parapet ale stilului attic festonat. In centrul salii este expusa statuia colosala a trofeului, inscriptia si friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colectiile ceramice (vase apartinand culturii Hamangia, ceramica getica, amfore grecesti, romane si bizantine), opaite, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptura, documente epigrafice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *