Locuire citadina in Tomisul antic

Pe aproape toata suprafata Peninsulei s-au gasit urme de locuire citadina. insa dezvoltarea orasului modern n-a pastrat decat cateva din ele, in special pe terenul de langa Catedrala Sf. Petru si Pavel, incadrat si de strazile Arhiepiscopiei, Revolutiei de la 1989 si B-dul Elisabeta. Zonele de locuire pentru perioada greaca se regasesc pana dincolo de Piata Ovidiu (avand ca limita strazile Dimitrie Cantemir si Petru Rares), iar pentru perioada romana si romano-bizantina – dincolo de aceste limite, pana la b-dul Ferdinand.

Parcul Catedralei arata cel mai clar nivelul de urbanism al anticului Tomis, observandu-se sistemul de locuire si trama rectangulara stradala (inclusiv sistemul de canalizare). Strazile sunt pavate cu piatra fasonata, avand pe mijloc canale de scurgere. Locuintele se prezinta sub forma de amenajari rectangulare insiruite, fiecare locuinta avand cuptor si gropi de provizii. Trama stradala are directia sud-vest – nord-est, cealalta directie fiind perpendiculara pe aceasta. Cladirile de pe Str. Arhiepiscopiei, desi sunt aliniate la strada, au in adancime ziduri oblice, ceea ce demonstreaza ca s-au folosit de fundatiile locuintelor antice puse pe aceleasi directii.

Atat zona cuprinsa intre strazile Arhiepiscopiei, Dr. Cantacuzino, N. Titulescu si B-dul Elisabeta, portiunea de teren dintre Catedrala si Episcopie, intersectia Str. Dr. Cantacuzino cu Str. Maior Sontu, intersectia Dr. Cantacuzino cu Str. Revolutiei din 1989, dar si zone mai indepartate – pe Str. Revolutiei din 1989 nr. 3-5, pe Str. Marc Aureliu in apropiere de Piata Ovidiu, pe Str. Sulmona nr. 7, la intersectia Str. Mircea cel Batran cu Str. Sulmona (si in general, acolo unde s-au construit blocuri noi si s-a putut face o cercetare arheologica minutioasa), fundatiile locuintelor antice pastreaza aceleasi directii, ceea ce demonstreaza un grad ridicat al urbanismului antic.
In general s-au observat mai multe straturi in aceeasi zona. In privinta perioadelor in care acestea au fost ridicate ne putem orienta, de exemplu, dupa vestigiile descoperite cu ocazia sapaturilor facute pentru garajele Arhiepiscopiei. Stratigrafia de aici releva 10 nivele, pornind de la a doua jumatate a secolului VI i.Hr. (perioada greaca) pana la cel mai recent – sec. VI d. Hr. (perioada bizantina). Aici, in anul 2001, ca urmare a solicitarii avizului de constructie a unui garaj subteran pe str. Arhiepiscopiei nr. 23 din Constanta, s-au descoperit ziduri de locuire citadina care sunt in continuarea celor din partea cealalta a catedralei. Terenul supus cercetarii, in suprafata de aprox. 450 mp., este delimitat de strada Revolutiei din 22 decembrie 1989 la est, strada Arhiepiscopiei la vest, Catedrala Sfintii Petru si Pavel la sud si Palatul Episcopal la nord. Dupa eliberarea terenului de straturile groase moderne au fost trasate 6 sectiuni, orientate E-V. Au fost evidentiate cele 10 straturi succesive de constructii, pornind de la epoca greaca – unde nivelul este bine databil prin ceramica greceasca arhaica (resturi de amfore de Chios, vase cu figuri negre), ceramica autohtona lucrata manual si varfuri de sageti – pana la epoca romana-tarzie al carui nivel este cel mai bine pastrat din punct de vedere al structurilor de locuire, majoritatea locuintelor identificate fiind construite in aceasta perioada. Este identificata si strada, cu dale mari de calcar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *