Palatul Administrativ

In timpul administratiei turcesti, Prefectura Constanta sau Kiustenge, functiona pe locul unde astazi exista Liceul „Mihai Eminescu”. Tot in acest conac s-a instalat si primul prefect roman al Constantei, Remus Opreanu, in anul 1878, dupa ce Dobrogea a fost alipita Regatului roman, ca urmare a Razboiului de Independenta. In anul 1882, conacul mostenit de la turci a fost mistuit de un incendiu. Ramasa fara prefectura, administratia romaneasca a inceput sa-si puna problema construirii unui sediu adecvat pentru ridicarea unui Palat Administrativ la Constanta, astazi sediul Cercului Militar. Primele eforturi concrete in acest sens s-au facut insa abia in anul 1892, dupa ce timp de 10 ani prefectul si echipa lui s-au tot mutat dintr-un sediu in altul.

Proiectul a fost schimbat de 3 ori, de data aceasta fiind angajat un nou arhitect, Daniel Renard, cel care tot in 1903 avea sa primeasca si comanda Cazinoului constantean. Daniel Renard si-a lasat amprenta in special asupra interioarelor unde s-a straduit sa creeze ambianta „la belle epoque”. Cu totul remarcabila este scara interioara, monumentala si eleganta. De remarcat ca multe dintre elemente arhitectonice care decoreaza interiorul Palatului Administrativ pot fi observate si in salile Cazinoului constantean.

La 17 august 1903, in prezenta ministrului Dimitrie Sturza si a altor numeroase personalitati atat locale, cat si din capitala, s-a pus piatra de temelie a Palatului Administrativ. Tot in aceeasi zi, oficialitatile prezente au celebrat si inceperea lucrarilor la primul bulevard al orasului, bulevardul Elisabeta.

La 1 februarie 1906 a fost facuta receptia definitiva a cladirii, de catre o comisie special desemnata, comisie care a constatat multe defecte de constructie, precum: crapaturi in pereti, tamplarie imperfecta, vopsea cojita si cazuta, geamuri fara chit, parchet rau asezat, trepte nefinisate la scara de onoare, canalizare proasta si alte asemenea defecte. Poate ca membrii comisiei au exagerat. intr-o anumita masura insa se poate spune ca au avut dreptate, deoarece cladirea a necesitat multe reparatii de-a lungul timpului, dovedindu-se destul de subreda.

Imagine de epoca

In anul 1949, cladirea a intrat in patrimoniu M.Ap.N. si de atunci indeplineste rolul de Casa de cultura a Armatei, impunandu-se de-a lungul timpului in topul institutiilor de acest fel din tara. A desfasurat o activitate prodigioasa in slujba cadrelor militare active, a veteranilor, a rezervistilor, a familiilor acestora, pentru militarii in termen, elevii si studentii militari. Cercul Militar a evoluat permanent devenind o institutie cu preocupari plurivalente in educatia oamenilor din armata, si nu numai.

Palatul Administrativ, care astazi este Cercul Militar, chiar daca nu face parte dintre succesele edilitare ale Constantei, cu siguranta face parte din istoria orasului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *