Ansamblul rupestru de la Murfatlar

Situl arheologic Basarabi-Murfatlar se afla la o distanta de 15 km de litoralul Marii Negre, pe malul drept a ceea ce a fost Valea Carasu, acum Canalul Dunare-Marea Neagra. Este alcatuit din camere si galerii, fiind sapat intr-un deal de creta situat in apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, in urma unor lucrari de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adapostit, in opinia cercetatorilor, prima biserica si primele chilii ale unei manastiri, de pe teritoriul Romaniei.

Bisericile si galeriile sapate in dealul de creta de la Basarabi-Murfatlar se afla pe versantul de NV al dealului Tibisirul, la o distanta de cateva zeci de metri de Canalul Dunare – Marea Neagra si in imediata apropiere a marelui val de piatra. Se presupune ca intrebuintarea initiala a complexului Basarabi-Murfatlar a fost strans legata de existenta acestui val de piatra, deoarece multe dintre fragmentele pastrate ale coronamentului de val sunt din creta, a carei origine se poate afla in cariera veche. Datarea sitului s-a facut pe baza indicatiei unei inscriptii din naosul bisericii B4 „leat 6500„, ceea ce inseamna anul 992.
Interesul este cu atat mai mare pentru specialisti cu cat s-a observat suprapunerea simbolurilor crestine cu cele ale altor civilizatii. Crucea, porumbelul – simbolul Sfantului Duh, nu sunt singurele gasite pe peretii de creta care se zaresc cu ochiul liber; pe pereti, se gasesc si inscriptii precum corabii, balauri, animale. Specialistii iau in calcul si alte civilizatii si automat o atestare mai timpurie a acestor bisericute, din secolele IV – V.

Biserica B1 are intrarea sapata in abruptul peretelui, la o distanta considerabila de nivelul de calcare al bazinului din fata ei. Singura posibilitate de a ajunge la ea sunt platformele de scanduri special amenajate in acest scop. Biserica este orientata cu altarul catre est, iar intrarea se face prin latura nordica a pronaosului. Nu exista ferestre catre exterior. Se mai pastreaza: cruci malteze, simple, in altorelief, inscrise in cerc, cea mai mare parte concentrate in pronaos, de ambele parti ale intrarii in naos, un desen format din doua patrate, unul inclus in celalalt, cu trei grafite runice in interior. La data descoperirii, pe peretele de sud al pronaosului se mai pastrau diverse desene animaliere (cai si iepuri), inscriptii chirilice si chirilice amestecate cu grafite runice, toate disparute in urma exfolierii peretelui.

Biserica B2 este situata la nivelul superior al masivului. Are si ea o structura tricompartimentata: altar, naos si pronaos, cu altarul orientat catre sud-sud-est. Are 4 metri in lungime si 2,20 metri in latime. Se mai pastreaza desene doar pe peretii altarului si naosului; peretii pronaosului nu s-au pastrat. Aceste desene reprezinta cai, cai si calareti, toti schitati din linii drepte si fara volume, precum si tintare. Nu exista inscriptii. La data descoperirii, se mai pastrau pe blocurile de creta si pe resturile de stalpi descoperite in pronaos cateva cruci si inscriptii slave.

Biserica B3 are altarul sapat in forma semicirculara, cu bolta in forma de absida; in pavimentul acestuia sunt sapate trei scobituri dreptunghiulare, iar in ax se pastreaza un postament, probabil Sfanta Masa. in nava bisericii se mai pastreaza diverse feluri de cruci (simple, punctate si lobate; precum si o cruce malteza incadrata intr-un patrat), asa-zisa stilizare a unui cap de taur, un calaret inarmat cu sulita sau arc si sageata, cai si alte animale, motive geometrice diverse (printre care si feluri de svastici, pentagrame), o cizma sau un picior, o pasare acvatica stilizata si sculptata in altorelief, precum si numeroase inscriptii in grafite runice, cu lungime variabila.

Cele trei biserici comunica prin intermediul unor galerii: biserica B4, situata la cea mai mica altitudine din intregul complex, comunica cu paraclisul 2 al bisericii B3 prin intermediul unei sparturi dreptunghiulare in tavan.

Starea actuala a complexului este una de deteriorare grabnica. Din galerii au ramas doar peretii coscoviti, iar in bisericile B1, B3 si B4, precum si in camera C1, peretii se exfoliaza. Constructia de protectie nu a fost incheiata, ea acopera doar o parte din complex si nu permite aerisirea.